Poezia de sezon ce urmează, face parte din viaţa mea mai mult decât ar crede unii ori alţii. Adrian Păunescu m-a uimit cu versurile frumoasei poezi. Poezia e pusă pe muzică atât de Tudor Gheorghe cât şi de Vasile Şeicaru. Nu ştiu care a fost primul menestrel, dar sunt sigur că mai întâi au fost versurile…
Antiprimavara
Primavară care-ai fost,
Nu veni, n-ai nici un rost,
Poti să pleci, suntem reci,
Iarnă ni-i pe vecï.
Ce dacă vine primavară,
Atâta iarnă e în noi
Că martie se poate duce
Cu toţi cocorii înapoi.
În noi e loc numai de iarnă
Vom îngheţa sub ultim ger
Orbecăind pe copci de gheaţă,
Ca un stingher spre alt stingher.
Şi vin din patriile calde,
Cocorii toamnei ce trecu
Şi cuiburi au pierit la streşini
Şi lângă mine nu eşti tu.
Schimbari mai grave decât moartea,
Au fost şi sunt şi vor mai fi,
La mine-n suflet este vifor
Şi vin nebuni sa faca schi.
Şi ninge până la prăsele,
Ninsoarea-mi intră-n în trupul tot,
Un dans de oameni de zăpadă
Ce îmbrăţisarea n-o mai pot.
La noi e iarnă pe vecie
Doi foşti nefericiţi amanţi
Ia-ţi înflorirea, primavara
Şi toţi cocorii emigranţi.
cdmitroi-poeziantul de luni



9 Responses.
Aşa vezi, melancolizează-mă de la început de an…Superbe versuri, superbe şi ambele versiuni ale melodiei
La Multi Ani conasule!
La fel si tie Vlad.
Hombre, ma disperi cu disperarea lu’ matale! Pai, ma faci sa bocex de la inceputuri de iarna?
Caaaaaaaaalm, caaaaaalm, tu nu ai voie sa disperi.
ai pus monopol pe disperare?
YAP
oooohhhhh daaaaa