Uitându-mă pe fereastră, găsesc că următoarea poezie se potriveşte perfect cu
clima şi ambientul. Pentru curioşi, poezia e scrisă de Adrian Păunescu.
Desculţi prin zăpadă
Nefire în fire, doi oameni, subţire,
Desculţi prin iubire.
Şi lumea să creadă
Şi ochii să vadă
Această paradă
Desculţi prin zăpadă.
Deasupra e steaua,
Pe umeri e neaua
Şi trupul gramadă
Desculţi prin zăpadă.
Zapada e albă
Şi frige la talpă
Şi ţipete urcă
Pe-a pieptului furcă.
Mai este, mai este
Destula poveste,
Povestea albastră
Din inima noastră.
Şi fug după tine
Prin albe ruine,
Cuvant şi tagadă,
Desculţi prin zăpadă.
Şi gerul ne taie,
Şi hai în odaie,
Din recile omături
Să mergem sub pături.
Afară mai ninge,
Lumina se stinge
Şi noaptea se lasă
Pe straina acasă.
În care se frânge
Un cuplu de sânge
Şi-n nemărginire
Încep să respire.
cdmitroi-cu bocancii prin zăpada mânjită
0 Responses.